Articole / Noutati

Spalatorie auto fara apa Eleven One in Iasi

.

.

Seceta si consumul excesiv de apa in Europa

.

Raport al Agentiei Europene de Mediu 2009

De la terenurile de golf la cărţi, de la uleiul de măsline până la vaccinuri, toate produsele şi serviciile pe care le utilizăm, împreună cu multe dintre activităţile noastre zilnice, necesită o resursă vitală: apa. Un nou raport al Agenţiei Europene de Mediu (AEM) confirmă faptul că în multe părţi ale Europei consumul de apă nu este durabil şi recomandă o nouă abordare în ceea ce priveşte gestionarea resurselor de apă.

.

Raportul AEM intitulat "Resursele de apă pe teritoriul Europei – lupta cu deficitul de apă şi seceta” subliniază faptul că, în timp ce sudul Europei continuă să se confrunte cu cele mai mari probleme legate de deficitul de apă, stresul hidric începe să se simtă tot mai mult şi în părţile nordice. De asemenea, schimbările climatice vor provoca agravarea şi creşterea frecvenţei secetelor în viitor, accentuând stresul hidric, în special în lunile de vară.

.

În ceea ce priveşte apa, consumăm mai mult decât ne putem permite. Soluţia pe termen scurt în ceea ce priveşte deficitul de apă a fost captarea unor cantităţi din ce în ce mai mari de apă din rezervele noastre de suprafaţă şi subterane. Supraexploatarea nu este durabilă. Aceasta are un impact foarte grav asupra calităţii şi cantităţii resurselor rămase de apă, precum şi asupra ecosistemelor care depind de acestea. Trebuie să reducem cererea, să minimizăm cantitatea de apă captată şi să creştem eficienţa utilizării acesteia.

              Prof. Jacqueline McGlade,

              director executiv al Agenţiei Europene de Mediu (AEM)

.

.

Principalele concluzii şi recomandări

Pentru a schimba modul de gestionare a resurselor de apa prin concentrarea asupra diminuării cererii in loc de creşterea furnizării, este necesară adoptarea unor politici şi practici diferite:

-În toate sectoarele, inclusiv în agricultură, apa trebuie să fie tarifată în funcţie de volumul consumat.

.

-Guvernele trebuie să pună în aplicare la scară mai largă planuri de gestionare a secetelor şi să acorde o mai mare atenţie riscurilor mai degrabă decât gestionării crizelor.

.

-Culturile bioenergetice cu consum intensiv de apă trebuie evitate în zonele cu deficit de apă.

.

-O combinaţie între selectarea culturilor şi metodele de irigaţie poate îmbunătăţi în mod semnificativ eficienţa utilizării apei în agricultură, dacă este însoţită de programe de pregatire pentru agricultori. Fondurile naţionale şi cele comunitare, inclusiv politica agricolă comună a Uniunii Europene pot juca un rol important în promovarea consumului eficient şi durabil de apă în agricultură.

.

-Măsurile de sensibilizare a publicului, precum eticheta ecologică, certificarea ecologică, programele educaţionale în şcoli, sunt esenţiale pentru obţinerea unui consum durabil de apă.

.

-Trebuie soluţionată problema pierderilor din sistemele publice de alimentare cu apă. In anumite părţi ale Europei, pierderea de apă din această cauză poate depăşi 40% din totalul de apă furnizată.

.

-Captarea ilegală de apă, de cele mai multe ori pentru exploataţiile agricole, este foarte răspândită în anumite zone ale Europei. Pentru soluţionarea acestei probleme, trebuie pusă în aplicare o monitorizare adecvată şi un sistem de amenzi sau penalităţi corespunzătoare.

.

-Autorităţile trebuie să creeze stimulente pentru utilizarea la scară mai largă a surselor alternative de apă, precum apa reziduală tratată, apa gri (apa menajeră?) şi apa pluvială „recoltată”, pentru a contribui la reducerea stresului hidric.

.

.

Citeste tot articolul                                                                             Mai multe ..

Romania ar putea ramane fara apa in 2020

.

Pe termen mediu şi lung România nu va mai putea face faţă cerinţelor de apă ale populaţiei, industriei, agriculturii şi ale altor consumatori, din cauza contaminării

a aproape jumătate din resursele ţării, a distribuirii neuniforme a apelor şi a schimbării climei.

.

.

O imagine apocaliptica a unei Românii de peste 12 ani, in conditiile unui prezent iresponsabil.

.

.

.

România nu va mai avea apă suficientă peste 12 ani, potrivit Strategiei Naţionale de Dezvoltare Durabilă a României, aprobată recent de Guvern, document după care autorităţile ar trebui să se ghideze în următoarele decenii. Avertismentul este lansat pentru termen mediu (anul 2020), dar şi lung (2030), în cazul în care autorităţile nu vor schimba situaţia actuală.

.
Una din cauzele principale ale scăderii rezervelor de apă sunt activităţile antropice, care au afectat calitatea apelor de suprafaţă şi a celor subterane, îndeosebi a celor freatice. Astfel, potrivit documentului, doar 57,5% din lungimea totală a râurilor monitorizate calitativ reprezintă ape care pot fi utilizate la alimentarea centralizată cu apă potabilă.

.

Din totalul resurselor potenţiale, doar 45,5% sunt tehnic utilizabile, în special datorită contaminării resurselor.
.
Ca urmare, resursa de apă utilizabilă în România este momentan de 2.660 de metri cubi pe locuitor pe an (faţă de potenţialul de 5.930 de metri cubi/an/locuitor), în comparaţie cu media europeană de peste 4.000 de metri cubi/an/locuitor, potrivit Strategiei. Acest lucru face ca România să se plaseze printre statele cu resurse utilizabile de apă relativ scăzute. În plus, în ţara noastră râurile interioare se alimentează predominant din ploi şi zăpezi, mai puţin din izvoare subterane, ceea ce duce la un înalt grad de dependenţă şi de vulnerabilitate faţă de condiţiile climatice.

.
Mai mult, clima României prezintă variaţiuni regionale importante (8-12 luni pe an cu temperaturi pozitive în zonele sudice şi de litoral, faţă de doar 4 luni în zonele montane înalte). „Se înregistrează destul de frecvent valuri de căldură, cu temperaturi de peste 40 de grade Celsius (în vara anului 2007 au fost trei asemenea valuri la Bucureşti), şi de frig, cu temperaturi sub -30 grade Celsius, în special în depresiunile intramontane.
.

(......)

Cum se raţionalizează apa la secetă

Potrivit legii, în caz de secetă autorităţile pot impune restricţii de folosire a apei.

.

Astfel, dacă rezervele de apă sunt puţine, autorităţile pot opri apa pentru marii consumatori, adică cei industriali, apoi se sistează udatul în grădini şi spălatul maşinilor , iar în ultima fază se poate raţionaliza apa de la robinet.

.

.

Material preluat partial din Cotidianul.ro